miercuri, 13 mai 2015

Piatra Secuiului

          Rimetea este locul în care soarele răsare de două ori. Pentru că Piatra Secuiului, atât de înaltă, încât chiar şi după ce răsare soarele dimineaţa, Rimetea este încă în umbră, deşi afară e lumină. Apoi, după ce are timp să se mai ridice un pic pe cer, soarele se iţeşte de după Piatra Secuiului, răsărind pentru a doua oară pentru a lumina satul Rimetea.

luni, 11 mai 2015

Vaca in India

           În India vaca este sacră, dar şi excrementele sale sunt catalogate drept ‘divine’ conform unor cercetători care susţin efectele terapeutice şi chiar cosmetice ale acestora.
           Pe teritoriul Indiei, s-a dezvoltat o gamă de produse farmaceutice pe bază de urină şi balegă de vacă, ce au efecte benefice împotriva unor maladii ale sistemului respirator şi chiar împotriva unor forme de cancer.

miercuri, 11 martie 2015

Cabana Pietrele (Muntii Retezat)

          Cabana Pietrele deține o așezare optimă pentru un turism montan care se bucură de cele mai spectaculoase peisaje ale Carpaților României.
          Complexul turistic Cabana Pietrele este așezată în Masivul Retezat la altitudinea de 1480 metri în regiunea nordică a masivului, inclusă fiind în Parcul Național Retezat, la confluența crestelor secundare ale masivului, reprezintă de asemenea punct de plecare pentru 6 trasee turistice clasice.
          Cabana Pietrele este așezată în Zona II a Parcului Național Retezat, cunoscută drept Zona centrală a parcului, această zonă fiind structurată în jurul tradiţionalelor trasee de alpinism foarte cunoscute din Parcul National Retezat. (pietrele,ro)


joi, 5 martie 2015

Castelul Fermecat, Craiova

          Castelul Fermecat a fost ridicat în apropierea Podului Suspendat din Parcul Romanescu, la scurt timp după inaugrarea acestuia. În anii comunismului, clădirea a fost transformată în restaurant, iar dupa Revoluţie a funcţionat ca un bar.
          Construit în stil romantic, Castelul are o suprafaţă de aproape 110 metri pătrati şi a reprezentat cândva un punct de reper pentru craioveni şi turişti. Ruinele Castelului au devenit între timp obiectiv turistic. (http://wikimapia.org)



joi, 26 februarie 2015

Drumurile

          Primele cărări bătătorite au fost cele făcute de animalele care migrau. Aproximativ în anii 10000 î.Hr. aceste poteci aspre au fost folosite și de vânătorii nomanzi care urmăreau aceste turme.
Pavaje ale străzilor au fost găsite la primele așezări umane în jurul anilor 4000 î.Hr.
În antichitate egiptenii au construit un drum pavat care să îi ajute să transporte materialele de construcții pentru Marile Piramide - aproximativ în 3000 î.Hr.
          În China antică s-a construit un sistem de drumuri vast, având în componență unele drumuri pavate; acestea s-au construit începând din anii 1100 î.Hr. În anii 20 d.Hr. rețeaua de drumuri a chinezilor avea până la 40.000 km.
          Sistemul de drumuri al incașilor era format din drumuri făcute pentru curierat. Maiașii și aztecii au avut o rețea măreață de drumuri pavate în Mexic, încă înainte ca europenii să descopere Lumea Nouă.
          În antichitate transportul pe râuri a fost mult mai ușor și rapid decât cel pe drumuri, având în vedere costul construcției drumurilor și diferențele la capacitatea de a căra între căruțe și bărci. Un hibrid al transportului pe drumuri și al celui pe bărci a fost barca trasă de cai, în care calul urma o potecă pe malul râului.
          Din 300 î.Hr., Imperiul Roman a început construcția de drumuri din piatră, făcând drumuri romane în toată Europa și Africa de Nord, pentru a-și susține campaniile militare.
Construcția și întreținerea drumurilor în Marea Britanie a fost tradițional făcută de parohiile locale. Starea proastă a drumurilor a dus la formarea primului trust care să construiască drumuri 'Turnpike Trusts' în 1706. În cele din urmă în Marea Britanie au ajuns să existe aproximativ 1.100 trusturi și aproximativ 38.000 km de drumuri făcute după metode inginerești ale acestora.
Personalități remarcabile ale perioadei au fost inginerul francez Pierre Marie Jérôme Trésaguet (1716-1796) în Franța și John Loudon McAdam (1756-1836) în Anglia.
          În timpul Revoluției Industriale, calea ferată s-a dezvoltat ca o soluție la problemele drumurilor. În loc să se încerce construirea unei suprafețe de rulare puternice deasupra întregului drum, căruțele au fost modificate așa ca să meargă fie pe șine, fie pe făgașe care puteau fi făcute din materiale mai rezistente.
          Astăzi drumurile sunt aproape exclusiv făcute să permită circulația automobilelor și altor mijloace de transport cu roți. În majoritatea țărilor transportul mărfurilor pe drumuri este cel mai des folosit. De asemenea, în majoritatea țărilor dezvoltate, drumurile sunt împărțite în benzi paralele pentru a asigura un trafic intens, liniștit și sigur. (wikipedia)


luni, 23 februarie 2015

Măceșul

          Măceșul (Rosa canina) este o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei. Este un arbust cu frunze căzătoare, cu o înălțime care variază între 1 și 5 metri. Tulpina este acoperită de țepi mici, ascuțiți, sub formă de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt de obicei roz pal, dar există și plante cu flori albe sau roz închis. Au un diametru de 4-6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit măceașă, are o formă elipsoidă și este roșu sau portocaliu închis. (wikipedia)

luni, 16 februarie 2015

Gandacul de petrol

          Cercetatorii din California au facut o descoperire incredibila, demna de nuvelele SF. Un gandac de mici dimensiuni, modificat genetic, poate produce benzina, hranit doar cu deseuri din agricultura, sau materie prima mai scumpa, cum este trestia de zahar din Brazilia.
           In imaginea de mai jos este "gandacul de petrol", o specie pe cale de disparitie, fara legatura cu informatia de mai sus.


vineri, 30 ianuarie 2015

Electrificarea

          La sfârşitul secolului al XIX-lea, dintre gânditorii vremii, Marx a intuit importanţa electrificării, anunţând în viitor “forţa revoluţionară” a curentului electric. Pe “linia” marxistă, în 1920, în plin război civil între roşii şi albi, Lenin definea comunismul “putere sovietică plus electrificare”, fapt de înţeles într-o Rusie în care ţăranii mai trăiau în condiţiile Evului Mediu. În 1948, liderii PMR au declanşat la scară naţională un program de utilizare a energiei electrice care urma să pună în “mişcare” uzinele şi fabricile, să asigure mecanizarea unor munci agricole şi să lumineze oraşele şi satele.
          Guvernul României a redactat “Planul de electrificare a ţării şi de folosire a apelor” (1950), care trebuia aplicat pe durata a două cincinale, începând cu 1951. Atenţia planificatorilor s-a îndreptat spre construirea de termocentrale şi hidrocentrale, dar şi a liniilor de transport şi staţiilor de transformare. Pentru a reduce decalajul economic între provinciile României, guvernul a decis construirea unor hidrocentrale şi baraje de acumulare în Moldova (prioritare erau hidrocentrala “Vladimir Ilici Lenin” de la Stejar, pe Bistriţa, lacul de acumulare de la Bicaz, amenajarea pentru irigaţii în lunca Siretului şi în nordul Bărăganului).
          Revistele economice prezentau cititorilor avantajele folosirii energiei electrice. Astfel, cu energia dezvoltată de un kilowat în decurs de o oră se puteau mulge 40 de vaci, alimenta zece ore un aparat de radio, rula o oră un film cinematografic, lumina o locuinţă cu trei camere timp de trei zile, ţesăla 22 de cai sau tunde 500 de oi. (istoriacomunismului.blogspot.ro)




marți, 27 ianuarie 2015

Taul Portii


          Numele îi vine de la faptul că este atîrnat în treapta glaciară de sub Poarta Bucurii, care îşi trimite odată cu umbrele înserării siluetele zimţate ale crenelurilor de cetate să se scalde în apa lacului.
Malurile îi sînt pline de blocuri de stîncă cenuşii, fără vegetaţie, lacul fiind situat parcă într-un peisaj selenar, accentuat de cetatea de colţi a Porţii Bucurii, care-i stă strajă.
Lacul a fost lipsit de faună piscicolă pînă în anul 1969, cînd au fost introduşi primii puieţi de păstrăv indigen şi curcubeu (7.VI şi 24.VIII), fără să se certifice reuşita acţiunii efectuate în condiţii destul de vitrege. În luna septembrie 1979, lacul a fost repopulat cu puiet de păstrăv fîntînel în vîrstă de 6 luni.
Lacul are o adîncime redusă, iar debitul mic de la alimentare face ca în timpul iernilor grele apa să îngheţe pe o adîncime de 0,5—0,7 m, creînd premise de supravieţuire unui număr destul de redus de exemplare, cu atît mai mult cu cît şi suprafaţa lacului este destul de mică. (Paul Decei - Lacuri de munte)


duminică, 25 ianuarie 2015

Munții Tatra

          Munții Tatra reprezintă sectorul cel mai înalt al lanțului montan carpatic, grupa Carpaților de Vest. Se întinde la granița dintre Slovacia și Polonia, cea mai mare parte a masei montane revenindu-i primei. Cel mai înalt punct este vârful Gerlachovský, cu o altitudine de 2.655 m din partea slovacă. Mai multe vârfuri depășesc 2.600 m, toate în Slovacia. În Polonia altitudinea maximă este atinsă în unul din vârfurile muntelui Rysy de 2.499 m, pe granița cu Slovacia. (sursa wikipedia)



joi, 15 ianuarie 2015

Podul vechi, Targu Jiu

          Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".

luni, 12 ianuarie 2015

Gusterul

           Gusterul ( Lacerta viridis ) este una din cele mai frumoase vietati care traiesc la noi in tara. Mai este numita si soparla de smarald iar daca ne uitam la imagini ne dam seama imediat si de ce. Ca orice reptila, gusterul este un mare iubitor de soare care ii asigura energia necesara. Din acest motiv aceste soparle sunt prezente in numar mai mare in partea de sud a tarii si mai ales in Dobrogea.
  Gusterul este cea mai mare soparla intalnita la noi in tara. Poate ajunge la o lungime de 40 cm din care mai mult de jumatate este reprezentata de coada. Aceasta din urma ajuta gusterul si inpotriva pradatorilor. Atunci cand este atacat si nu poate scapa cu fuga, isi desprinde coada sau bucati din ea cu care reuseste sa pacaleasca pradatorii si astefel castiga timp suficient pentru a se adaposti.Ulterior coada se va regenera.
  Culoarea generala a gusterului este verde stralucitor cu nuante galbene. Coada este castanie iar pe obraji si pe gusa este de un albastru azur.
  Insectele formeaza hrana lor de baza dar nu se dau inapoi si de la alte specii de soparle mai mici. Inmultirea este realizata prin depunerea la adapost a unor oua mici si cu coaja subtire. Parintii nu au grija de cuib si nici de pui.
  Iarna hiberneaza in scorburi sau in crapaturile stancilor.
(sursa: http://www.animale-salbatice.ro)


miercuri, 7 ianuarie 2015

Margit Hid

          Podul Margareta (în maghiară Margit híd) este unul din cele nouă poduri peste Dunăre din Budapesta, legând Buda și Pesta. El este al doilea pod public nordic, precum și al doilea cel mai vechi pod din Budapesta.

marți, 6 ianuarie 2015

Muntele Oslea

          Muntele Oslea este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturala de tip mixt), situata în judetul Gorj, pe teritoriul administrativ al orasului Tismana si al comunei Pades.
          Aria naturala cu o suprafata de 280 hectare se afla în Muntii Vâlcan (grupa muntoasa a muntilor Retezat-Godeanu), încadrata la est de râul Jiul de Vest, de valea Cernei la vest, la sud de Muntele Bou, iar la nord de Parcul National Retezat.
          Rezervatia naturala a fost declarata arie protejata prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 si reprezinta o zona cu un relief dezvoltat în calcare (creste, abrupturi, stâncarii, grohotisuri), pajisti, goluri alpine, izvoare si paduri, cu flora si fauna specifica Meridionalilor. (wikipedia)


luni, 5 ianuarie 2015

Poarta Sarutului

          Poarta sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuși, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Târgu Jiu.
          Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45m, înălțimea de 5,13m și grosimea de 1,69m
          Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor.
Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții. (Wikipedia)